Patru tineri în izolare completă: 45 de zile într-o simulare dură a vieții pe Marte, în habitatul NASA

de: Cojocaru Cristian
28 09. 2024
Tinerii care au participat la simularea pe Marte în habitatul NASA - Erin Anderson, Sergii Iakymov, Sarah Elizabeth McCandless și Brandon Kent. (Foto: NASA)

Într-o nouă încercare de a înțelege provocările pe care le vor întâmpina astronauții în viitoarele misiuni pe Marte, patru voluntari au petrecut recent 45 de zile izolați într-un habitat simulat de NASA. Proiectul, desfășurat în cadrul Centrului Spațial Johnson din Houston, Texas, face parte din eforturile continue ale NASA de a pregăti oamenii pentru ceea ce va fi cea mai îndepărtată misiune cu echipaj uman din istorie – explorarea Planetei Roșii.

Izolare completă în habitatul HERA

Cei patru voluntari – Erin Anderson, Sergii Iakymov, Sarah Elizabeth McCandless și Brandon Kent – au fost închiși timp de o lună și jumătate în HERA (Human Exploration Research Analog), un habitat de 60 de metri pătrați conceput pentru a imita condițiile dure de pe Marte. Aceștia au fost complet izolați de lumea exterioară, iar „călătoria” lor a culminat cu deschiderea trapelor și „întoarcerea pe Pământ” la sfârșitul misiunii.

HERA a fost construit pentru a reproduce, cât mai fidel, viața și munca pe Marte, oferind informații esențiale despre modul în care echipajele umane ar putea face față misiunilor pe termen lung, în spațiul profund. Cu termenul stabilit de NASA pentru a trimite oameni pe Marte în anii 2030 care se apropie rapid, astfel de simulări sunt vitale pentru a înțelege cum răspund oamenii la condițiile extreme de izolare și muncă intensă.

Erin Anderson, Sergii Iakymov, Sarah Elizabeth McCandless și Brandon Kent. (Foto: NASA)

Activitățile care simulează viața pe Marte

De-a lungul celor 45 de zile petrecute în habitat, echipajul a fost implicat în diverse activități menite să imite sarcinile reale pe care astronauții le-ar putea îndeplini pe Marte. Printre acestea s-au numărat cultivarea plantelor într-o grădină hidroponică, creșterea de creveți, lansarea unui mic satelit și realizarea unei plimbări virtuale pe suprafața Planetei Roșii. De asemenea, echipajul a pilotat drone într-un simulator al terenului marțian, toate aceste activități având scopul de a recrea experiența complexă și solicitantă a unei misiuni marțiene.

Pentru a adăuga un nivel suplimentar de realism, NASA a inclus și întârzieri de comunicare similare celor pe care astronauții le-ar putea experimenta pe Marte. Într-o misiune reală, comunicarea între Terra și Marte poate dura până la 20 de minute în fiecare direcție. Această întârziere a creat o serie de provocări suplimentare pentru echipaj, care a trebuit să se bazeze pe propriile resurse pentru a soluționa problemele apărute în timpul misiunii.

Vezi și: Românca de la NASA care a experimentat timp de un an cum este să trăiești pe Marte: „Absolut captivant”

Viața în izolare și efectele asupra comportamentului

Pe lângă sarcinile zilnice, NASA a monitorizat atent echipajul pentru a observa cum izolarea și mediul restrictiv le afectează comportamentul și performanța. Cu un spațiu de locuit limitat și o rutină strictă, echipajul a trebuit să facă față presiunilor psihologice și fizice. În timpul liber, aceștia au avut ocazia să citească, să joace cărți, să construiască din Lego și să asculte muzică, toate activitățile fiind menite să le ofere o pauză de la rutina solicitantă a misiunii.

După 45 de zile, pe 11 septembrie, echipajul a părăsit în sfârșit habitatul HERA, marcând încheierea misiunii. La ieșire, Brandon Kent, unul dintre membrii echipajului, a declarat oficial că „acest vas de explorare” este predat echipei de operațiuni analogice ale zborurilor și speră ca HERA să continue să fie un loc sigur pentru echipajele viitoare.

Membrii echipajului HERA prezintă mândri salata pe care au cultivat-o în grădina hidroponică din interiorul habitatului. (Foto: NASA)

Simulări pe termen lung: pregătiri pentru Marte

Pe lângă HERA, NASA derulează și un alt program mai extins de simulare a vieții pe Marte, denumit CHAPEA (Crew Health and Performance Exploration Analog), care oferă voluntarilor o experiență și mai completă. CHAPEA include un habitat de 1.700 de metri pătrați, suficient de mare pentru a susține un echipaj de voluntari timp de un an întreg. Prima echipă CHAPEA și-a finalizat misiunea în iulie 2023, oferind și mai multe date valoroase pentru viitoarele misiuni cu echipaj pe Marte.

Aceste simulări oferă o perspectivă unică asupra dificultăților și provocărilor pe care le-ar putea întâlni astronauții într-o misiune reală pe Marte. De la gestionarea resurselor limitate și a stresului psihologic, până la completarea sarcinilor tehnice complexe, simulările reprezintă o etapă critică în planificarea unei călătorii reușite pe Planeta Roșie.

Echipajul misiunii HERA 3 a intrat în habitat pe 9 august. (Foto: NASA)

Pregătirea pentru viitor

Cu misiuni simulate ca HERA și CHAPEA, NASA face pași mari în pregătirea pentru explorarea spațiului profund. Fiecare test oferă noi informații despre cum vor răspunde oamenii la condițiile extreme de pe Marte, ajutând agenția spațială să își adapteze planurile pentru viitor.

Pentru cei care consideră că au ceea ce le trebuie pentru a participa la o astfel de simulare, NASA recrutează activ voluntari pentru viitoarele misiuni HERA. Cerințele includ să fie nefumători, cu vârste cuprinse între 30 și 55 de ani. Astfel de misiuni, deși solicitante, sunt esențiale pentru a asigura succesul primei misiuni cu echipaj uman pe Marte, un vis care ar putea deveni realitate în doar câteva decenii.